Țigările revin în imaginile glamour. De ce Generația Z redescoperă fumatul

După aproape două decenii de campanii antifumat, țigara reapare în fotografii de modă, videoclipuri, postări pe Instagram și imagini cu vedete. Pentru o parte dintre tineri, acest accesoriu asociat cândva cu cinematografia și moda revine ca simbol al nonconformismului, fără ca tendința vizuală să demonstreze automat și o creștere a numărului de fumători.

Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner și Hailey Bieber s-au numărat printre vedetele fotografiate recent fumând. În paralel, pe rețelele sociale circulă montaje care readuc în atenție estetica filmelor și a ședințelor foto din generațiile trecute, când țigara era prezentă frecvent în imaginile cu celebrități.

Fenomenul „cigfluencerilor”

Un exemplu este contul de Instagram „Cigfluencers”, lansat în 2021 de Jared Oviatt. Pagina publică imagini cu vedete și personaje din cultura pop care fumează și a depășit 100.000 de urmăritori.

Fenomenul a ajuns și în cercetarea de specialitate. În iulie 2026, revista Tobacco Control a publicat un articol despre felul în care celebritățile și influencerii pot transforma din nou fumatul într-un gest perceput ca atrăgător, contribuind la normalizarea lui.

Istoricul social Sarah Milov, autoarea volumului The Cigarette: A Political History, consideră că o parte din fascinație vine din aerul nepăsător și deliberat neglijent transmis de țigară. Tendința se potrivește cu revenirea esteticii „indie sleaze” și a modei anilor 2000, perioadă în care fumatul apărea des în fotografiile vedetelor și în cultura cluburilor.

Reacție la obsesia pentru wellness

Jared Oviatt leagă această revenire de „little-treat culture”, ideea unor mici recompense accesibile într-o perioadă în care cumpărăturile importante sunt mai greu de justificat. Pentru unii tineri, țigara poate deveni o formă de evadare din stilul de viață construit în jurul somnului monitorizat, al numărului de pași, caloriilor, suplimentelor, dietelor și antrenamentelor.

Gestul este perceput uneori ca o mică rebeliune tocmai pentru că este asociat cu ceva nesănătos. În aceeași zonă a nostalgiei pentru experiențe „analogice” se află aparatele foto pe film, vinilurile și obiectele care amintesc de perioada de dinaintea dominației smartphone-ului.

Scenele cu personaje care fumează au devenit din nou mai vizibile, iar conturile dedicate acestui tip de conținut au căpătat notorietate. Totuși, nu există deocamdată suficiente date pentru a concluziona că Generația Z consumă efectiv mai multe țigări doar pentru că imaginea fumatului a revenit în cultura populară.

Riscurile medicale nu dispar

Revenirea țigării ca element estetic nu schimbă efectele asupra sănătății. Organizația Mondială a Sănătății estimează că tutunul provoacă anual peste șapte milioane de decese, dintre care mai mult de 1,6 milioane apar la persoane care nu fumează, dar sunt expuse fumului pasiv.

Consumul de tutun afectează aproape fiecare organ și este asociat cu cancerul, bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale și afecțiunile pulmonare. Nici eticheta de „fumător social” nu înseamnă lipsa pericolelor: datele Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că fumătorii au, în medie, o speranță de viață cu aproximativ zece ani mai mică decât nefumătorii.

Aceeași instituție notează că persoanele care spun că aprind țigări doar la petreceri sau în contexte sociale pot avea valori ale tensiunii arteriale și colesterolului asemănătoare celor întâlnite la fumătorii obișnuiți.

România, peste media europeană

În România, estimările OMS indică pentru 2024 o prevalență de aproximativ 30% a consumului curent de tutun în rândul populației de cel puțin 15 ani, față de 24% la nivelul Regiunii Europene a organizației.

Datele Eurobarometrului arătau că 34% dintre români se declarau fumători activi, comparativ cu media de 24% în Uniunea Europeană. Valori mai mari erau raportate în Bulgaria, cu 37%, Grecia, cu 36%, și Croația, cu 35%.

Europa rămâne regiunea OMS în care scăderea consumului de tutun avansează cel mai lent. În 2024, aici existau aproximativ 173 de milioane de utilizatori de tutun, iar estimările arată că regiunea ar putea păstra și în 2030 cea mai ridicată prevalență a consumului de tutun din lume.