Studiu despre rapul underground românesc și simbolurile neolegionare promovate prin muzică

Rapul underground românesc a devenit, pentru anumite grupări și artiști, un spațiu în care naționalismul radical, misticismul ortodox și memoria legionară sunt readuse în atenție. O cercetare realizată de profesoara de istorie Lavinia Georgiana Marcu urmărește felul în care aceste teme sunt reinterpretate și prezentate publicului prin versuri, simboluri și referințe istorice.

Studiul, intitulat „Reinterpretarea trecutului interbelic: simbolismul și memoria neolegionară în hip-hop-ul underground românesc”, a primit în 2026 premiul „Christopher Coker” pentru Cercetare Istorică, acordat de Centrul Rațiu pentru Democrație. Distincția i-a fost înmânată autoarei de Nicolae Rațiu, în cadrul evenimentului „Dialogurile Rațiu despre democrație 2026”.

Religie, națiune și martiri

Lavinia Georgiana Marcu susține că mesajele analizate conturează un imaginar în care religia, identitatea națională și amintirea represiunii devin repere ale apartenenței și rezistenței. În această construcție, personaje asociate Mișcării Legionare sunt prezentate mai ales ca victime sau martiri, în timp ce rolul lor politic și responsabilitatea pentru violențele interbelice sunt trecute în plan secund.

Cercetătoarea pornește de la rolul pe care muzica l-a avut în interiorul Mișcării Legionare. Cântecele nu erau folosite doar pentru propagandă, ci contribuiau la formarea unei identități comune, la mobilizarea simpatizanților și la recrutarea de noi adepți.

Repertoriul legionar includea ultranaționalism, misticism ortodox, venerarea lui Corneliu Zelea Codreanu, glorificarea sacrificiului și ideea construirii „omului nou”. Cântecele însoțeau marșurile, adunările studențești și ceremoniile religioase, dar erau cântate și în spații cotidiene, precum atelierele sau trenurile.

În intervalul în care Mișcarea Legionară s-a aflat la putere, între septembrie 1940 și ianuarie 1941, membrii organizației trebuiau să dețină culegeri de cântece legionare. După căderea regimului și instaurarea dictaturii comuniste, memoria acestor cântece a continuat să circule clandestin în comunitățile exilului politic și în închisorile comuniste.

După 1990, teme similare au reapărut treptat în anumite zone ale muzicii hip-hop, cu o prezență mai vizibilă în rapul underground. Ulterior, astfel de idei au ajuns și în discursul public al unor politicieni asociați extremei drepte, în special în zona partidului AUR.

Artiști și teme analizate

În cercetare sunt menționați Cedry2k, Dragonu AKA 47, Sișu Tudor și Underman, ale căror piese sunt intersectate cu teme precum naționalismul, ortodoxia, cultul eroilor și memoria „Sfinților Închisorilor”. Studiul identifică și preluarea unor cântece sau poezii asociate legionarismului.

• Underman și Aforic folosesc în piesa „Nici un pas înapoi” versuri provenite din cântecul legionar „Șoim român”.
• Cedry2k interpretează poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane”, de Radu Gyr, și folosește creații asociate lui Demostene Andronescu și Constantin Oprișan.
• În „Ardem!”, Dragonu AKA 47 și Flou Rege îi enumeră, între alte figuri istorice și religioase, pe Corneliu Zelea Codreanu.
• Piesa „Simte HaarpCord”, lansată de Stres alături de Eufonic, Dragoș Miron, Tudor Sișu și Tecko Starr, îi alătură pe Codreanu și Radu Gyr unor personalități istorice și unor foști deținuți politici.

Potrivit analizei, unele versuri îl prezintă pe Codreanu drept simbol al purității morale și al rezistenței față de sistem. În anumite cazuri, artiștii se descriu ca moștenitori ai acestuia sau îl portretizează ca pe un martir.

Un alt fir tematic urmărit în studiu este mitul „Sfinților Închisorilor”. Deținuți politici cu trecut legionar, între care Valeriu Gafencu, George Manu și Iustin Pârvu, sunt transformați în eroi sacri, în timp ce apartenența lor la Mișcarea Legionară și implicarea acesteia în violența politică interbelică sunt minimalizate.

În schimb, suferința din perioada detenției comuniste și opoziția față de regim sunt puse în prim-plan. În piesele Haarp Cord apar referiri la Experimentul Pitești, Canal, martiri, Valeriu Gafencu și alți deținuți considerați simboluri ale rezistenței anticomuniste.

Studiul arată că în repertoriul formației apar și teme conspiraționiste sau antisemite, precum presupusul control evreiesc asupra finanțelor, „sioniștii”, „Protocoalele Sionului” și „Noua Ordine Mondială”. Mesajele construiesc o delimitare între „noi” și „ei” și identifică diverși adversari politici sau sociali.

Versurile includ, de asemenea, referințe insistente la credință și la familia tradițională. Autoarea observă că acest tip de discurs este uneori însoțit de mesaje homofobe, de respingerea diversității și de criticarea ideilor progresiste.

Cazul Cedry2k

Dintre artiștii cercetați, Cedry2k este prezentat drept unul dintre cele mai clare exemple de îmbinare între ortodoxie, naționalism, anticomunism și memoria legionară. El a participat la evenimente organizate de instituții ortodoxe și de alte organizații, printre care școala de vară „Fenomenul Pitești”, organizată de Memorialul Pitești, și conferința „Modele și antimodele”, organizată de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei.

Artistul a fost prezent și la evenimentul „Cedry2k – rapperul care a descoperit pe Dumnezeu”, organizat de A.S.C.O.R. Alba Iulia împreună cu Facultatea de Teologie Ortodoxă. Cedry2k și Dragonu AKA 47 au fost incluși, la un moment dat, într-un manual de religie pentru clasa a VIII-a, unde erau prezentați drept modele pentru adolescenți.

Albumul „Sfinții Închisorilor” este considerat în studiu cea mai directă asociere a lui Cedry2k cu această memorie. Pe material sunt menționați Corneliu Zelea Codreanu, George Manu, Constantin Oprișan, Traian Trifan, Ion Gavrilă Ogoranu, Radu Gyr, Iustin Pârvu și alți clerici sau deținuți politici.

Coperta albumului îl prezintă pe artist îmbrăcat în haine de deținut, pe fundalul unor fotografii cu persoane persecutate în închisorile comuniste. Piesa care dă numele albumului a strâns, începând din 2015, peste 6,7 milioane de vizualizări pe YouTube.

În alte piese analizate, precum „Inconvenabil”, „Vipere” și „Același joc”, detenția politică este descrisă prin imagini religioase, iar foștii deținuți sunt numiți „mărturisitori” care și-ar fi apărat neamul. „Vipere” face legătura între prezent și Experimentul Pitești, printr-o referire la Eugen Țurcanu.

În „Paznic Carpatic”, „Colaborasionism” și „Conspirasionism” apar mesaje despre „sioniști”, presupusa dominație evreiască asupra României și teorii privind interese ascunse în dezbaterea despre Holocaust. „Apocalipsa Verbală” îl menționează pe Elie Wiesel, iar „Noile ordine mondiale” invocă Illuminati, Grupul Bilderberg, FMI și ideea unui guvern mondial.

În „România furată”, Uniunea Europeană este asociată cu ceea ce artistul numește „propaganda gay”. Piesa „Prometeu” critică plângerile depuse împotriva sa pentru discurs de ură și atacă organizațiile neguvernamentale.

Cum a fost realizată cercetarea

Lavinia Georgiana Marcu a trecut prin aproximativ 500 de piese ale unor artiști selectați inițial pe baza temelor naționaliste, religioase sau radicale. Pentru analiza propriu-zisă au fost alese 110 melodii care conțineau referințe explicite la Mișcarea Legionară, Corneliu Zelea Codreanu, persoane asociate acesteia, represiunea comunistă, „Sfinții Închisorilor” și alte teme apropiate extremei drepte.