Când vine vorba despre capitala ţării există păreri controversate. Această metropolă nu lasă indiferent pe nimeni, nu are cum. Bucureştiul este o combinaţie de zone, nu peste tot atmosfera este aceeaşi. Aici sunt subliniate contraste ameţitoare. Vezi străduţe cu vechi case şi palate boiereşti construite în stil eclectic cu elemente neoclasice, baroce sau neobrâncoveneşti, vezi biserici vechi şi alei pustii care se află la pol opus cu alte străzi foarte aglomerate şi cu clădiri moderne , din sticlă, adevărate zgârie-nori.
Nucleul Bucureştiului s-a inchegat in jurul Curţii Domneşti construite de Mircea cel Bătrân între 1400 şi 1418 pe malul Dâmboviţei. Curtea Domnească a fost ulterior extinsă în 1456 de Vlad Ţepeş care şi-a stabilit reşedinţa aici. Atunci. în timpul lui Ţepeş, Bucureştiul a fost atestat documentar pentru prima oară, mai precis pe 20 septembrie 1459. Aici, în jurul Curţii Domneşti s-au concentrat cele mai mari şi cele mai frumoase hanuri ale Bucureştiului, astăzi rămânănd în picioare doar Hanul lui Manuc şi Hanul cu Tei.
Hanul lui Manuc a fost construit în 1808 şi are o curte interioară imensă pavată cu piatră de râu şi încă păstrează faimoasele cerdacuri din lemn. Clădirea de 4000 de metri pătraţi găzduieşte astăzi un restaurant cu specific românesc.
Hanul cu Tei a fost construită în 1833 şi curtea sa interioară era folosită ca pasaj de trecere între Lipscani şi Blănari. Acest han adăposteşte multe magazine şi galerii de artă.
Străduţele din centrul Bucureştiului care au păstrat prăvăliile comercianţilor de odinioară au fost mai târziu însufleţite de clădiri de o cu totul altă factură cum ar fi:
Biserica Stavropoles construită în 174 în stil brâncovenesc târziu;
Restaurantul Carul cu Bere (1875-1879) care este una dintre puţinele construcţii neogotice ale capitalei; 
Palatul Băncii Naţionale construit în stil neoclasic francez
Palatul Băncii Chrissoveloni şi Banca Marmorosch Blanck construite în stil nemoldovenesc;
Palatul Bibliotecii Naţionale- fostul palat al Bursei ,construit în stil neoclasic francez.
După cum observaţi din ultimele rânduri la începutul secolului XX zona Lipscaniului reprezenta un adevărat centru financiar al oraşului.
Între 1545 şi 1559 s-a construit printre clădirile din centrul capitalei o mică bisericuţă care este astăzi este cunoscută ca Biserica Buna Vestire a Curţii Domneşti sau biserica cu Hramul Sfântul Anton.Aceasta a fost construită de Mircea Ciobanu şi are faţada formată din benzi de cărămidă care aparent alternează cu zone de tencuială.
Axa principală a oraşului Bucureşti este Calea Victoriei. Această axă porneşte de la Piaţa Victoriei (în Nord) şi străbate 2.7kilometri până la Piaţa Naţiunile Unite(la Sud). De-a lungul acestei axe se desfăşoară cele mai frumoase edificii ale oraşului, ridicate între secolele XIX şi XX. Aşadar, mergând în lungul Căii Victoriei puteţi vedea:
Palatul Casei de Economii şi Consemnaţiuni (Palatul C.E.C.) care are cupole în stil renascentist, din sticlă şi metal a fost construit între 1897 şi 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau.
Muzeul Naţional de Istorie al României care a fost până în 1970 Palatul Poştelor este construit în stil neoclasic cu un portic susţinut de zece coloane dorice.
Muzeul Naţional de Artă al României care înainte a fost Palat Regal este un edificiu neoclasic de proporţii care astăzi adăposteşte cele mai valoroase colecţii de artă a României. În spatele acestui muzeu se află Sala Palatului care de-a lungul anului găzduieşte importante evenimente artistice, concerte, congrese internaţionale şi expoziţii.
Piaţa Revoluţiei care adăposteşte bineînteles statuia liderului politic ţărănist Iuliu Maniu şi un monument în cinstea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989.
Cercul Militar Naţional este o clădire somptuasă în stil neoclasic francez. La construcţia sa au colaborat arhitecţii V. Ştefănescu, E. Doneaud şi D. Maimarolu. Cercul Militar adăposteşte mai multe săli precum Sala de Marmură, Sala Maură, Sala Gotică, Sala Bizantină, Sala Norvegiană, fiecare dintre ele având stiluri şi tematici diferite, după cum le zice şi numele. Aici se organizează des evenimente culturale , activităţi cu scop educativ dar şi alte manifestări. În locul acestei clădiri fusese cândva Biserica Sărindar ctitorită de Matei Basarab. Astăzi doar fântana Sărindar, din faţa Cercului Militar Naţional mai aminteşte de această biserică.
Biserica Kretzulescu a fost construită între 1720 şi 1722, şi deşi are aspect neterminat cu acea faţadă din cărămidă ea păstrează în pridvor frumoase fragmente de picturi.
Biblioteca Centrală Universitară (B.C.U.) care a fost înainte Palat al Fundaţiei Universitare Carol I . Ea a fost construită între 1891 şi 1895 în stil neoclasic fracez după planurile arhitectului Paul Gottereau.
Ateneul Român este o superbă clădire cu aspect de templu ionic, cu o cupolă barocă construită între 1886-1888 după planurile lui Albert Galleron. Aici se desfăşoară o minunată sală de concerte de muzică clasică, decorată cu fresce care redau scene din istoria românilor, executate de pictorul român Costin Petrescu.
Pasajul Macca -Villacrosse de forma unei potcoave , acoperit cu un luminator din sticlă, împodobit cu basoreliefuri şi ornamente din stuc.
Clădirea Bucharest Financial Plaza , în a cărei modernă faţadă din sticlă puteţi surprinde reflexia vechii biserici Zlătari, aceasta fiind ctitorie a breslei zlătarilor din anul 1737.
Casa Capşa- încă de la înfiinţarea ei din 1868 această casă a fost frecventată de marea boierime bucureşteană.
Ce vă mai scoate în cale o plimbare pe Calea Victoriei? Clădirea Ministerului Administraţiei şi Internelor unde înainte şi-a avut sediul Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Palatul Cantacuzino.
La nord de Calea Victoriei este Piaţa Victoriei ,o altă zonă în care ai ce vedea. Aceasta este dominată de Palatul Victoriei, actualul sediu al Guvernului construit între 1937 şi 1944 după planurile lui Duiliu Marcu şi N. Sburcu pe fostul loc al palatului prinţului Grigore Sturdza. În imediata apropiere se află Muzeul Satului, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Istorie Naturală- Grigore Antipa şi Muzeul de Geologie.
Locuri frumoase nu se află doar pe în apropierea Căii Victoriei, sub nici o formă. Peste tot în Bucureşti găsim parcuri, grădini, mănăstiri,biserici, teatre,galerii de artă …
Imensul Parc Herăstrău este atât de liniştor şi frumos. Acesta a fost amenajat pe marginea lacului Herăstrău şi îţi oferă posibilitatea să te plimbi cu hidrobicicleta,barca sau vaporaşul.
Un alt parc deosebit este Parcul Carol de la poalele Dealului Filaret. Acesta a fost amenajat între 1900 şi 1906 după planurile peisagistului francez Eduard Redont. Parcul a fost inaugurat cu prilejul Expozitiei jubiliare şi a celebrării a 40 de ani de domnie a regelui Carol I.
Să nu credeţi că am uitat de celebra Casă a Poporului, sau altfel spus de Palatul Parlamentului. Această mega-clădire, construită în perioada ceauşistă este una dintre principalele atracţii ale Bucureştiului. Clădirea atrage anual mii de turişti , funcţia sa nefiind doar cea destinată vizitării, Palatul Parlamentului găzduieşte Muzeul Naţional de Artă Contemporană,şedinţele celor două camere ale Parlamentului şi Centrul Internaţional de Conferinţe.
Piaţa Universităţii este o altă locaţie care atrage atenţia turiştilor. Piaţa este dominată de clădirea neoclasică a Universităţii construită dupa planurile lui Alexandru Orăscu între 1857 şi 1869, Hotelul Intercontinental (cel mai înalt hotel al Bucureştiului- de 77metri), Teatrul Naţional Bucureşti, Spitalul Colţea şi Muzeul de Istorie.
Chiar în centrul Bucureştiului se înalţă un mic deal , a cărui culme adăposteşte armoniosul complex al Patriarhiei construit între 1656 şi 1668, acesta fiind cel mai important centru spiritual al oraşului. Pe un alt deal, în cartierul Cotroceni se află Palatul Cotroceni, construit între 1893- 1895 tot de celebrul Paul Gottereau ,cel care a făcut destul de multe edificii prin care se poate remarca Bucureştiul.
Aşadar,toate aceste obiective enumerate pe care le puteţi vedea în Bucureşti nu vă motivează să vizitaţi această capitală numită ”Micul Paris” al României? De ce credeţi că Bucureştiul este numit aşa? Pentru că sunt artere care te ţin fascinat ore în şir şi pentru că istoria fiecărui lucru văzut datează de zeci de ani , ca şi în Paris de altfel. Aaaa….şi ştiaţi că Gara de Nord din Bucureşti este construită după aceeaşi arhitectură a Gării de Nord din Paris?
un reportaj Revista Click
