Dacă în România se obişnuieşte ca recompensa faţă de buna purtare a ospătarilor, chelnerilor, şoferilor de taxi sau cameristelor sa aibă 10% din valoarea notei de plată. aflaţi că nu peste tot este la fel. Atunci când plecaţi în vacanţe peste hotare este bine să ştiţi cam cum este bine să trataţi amabilitatea, nu de alta, dar altfel nu veţi înţelege de ce sunteţi privit lung.

În Egipt bacşişul este prezent în întreaga industrie turistică. Majoritatea egiptenilor care lucrează în turism primesc salarii mici ,de până la 200euro, astfel că ei depind mult de “banii extra”. În afară de situaţiile deja cunoscute în care se oferă bacşiş (tot 10%) e bine de ştiut că şi oamenii de pază sau îngrijitorii de la atracţiile turistice (temple, muzee, situri arheologice) aşteaptă o mică atenţie de monezi. Pentru portarul hotelului poi pune deoparte între una şi cinci lire egiptene, iar pentru paznicul de la muzeu între 3 şi 5 lire egiptene.Totuşi, nu e necesar laşi bacşiş dacă nu ai fost mulţumit de servicii. De asemenea nu eşti nevoit să laşi nici şoferului de taxi dacă stabileşti cu el de la început care este tariful pâna la destinaţia dorită. Cu siguranţă a calculat deja cât îi revine din sumă.
În Dubai în mod constant se vorbeşte de o “taxă pentru servicii” de 10% în hoteluri, restaurante şi baruri. Uneori acel bacşis este împărţit între toţi membrii personalului, dar există şi situaţii în care banii merg doar la cel care te-a servit. În general restaurantele din incinta hotelurilor includ serviciile în nota de plată, caz în care nu mai trebuie să laşi nimic în plus. În baruri este perfect să laşi doar 5% dacă eşti mulţumit,şi chlenerul va fi la fel. În ceea ce priveşte transportul cu taxiul poţi sta liniştit, majoritatea sunt omologate , aşadar sunt şanse reduse să fii pus în situaţii jenate. Tarifele sunt destul de mici comparativ cu standardele europene, aşa că dacă îţi permiţi poţi lăsa în plus 5%, dacă nu, nu este nicio problemă.
Dacă mergi în Israel în restaurante şi cafenele bacşişul variază între 10 şi 12% în funcţie de cât de mulţumit ai fost de ospatarul tău: 10% este considerat minimum, iar 12% mediu. Şoferii de taxi nu se aşteaptă la “atenţii” pentru că de exemplu localnicii nu lasă niciodată ceva în plus. La hotel poţi lăsa 1-2 dolari portarului care te ajută cu bagajul şi circa un dolar pe zi cameristei.
În Franţa legislaţia locală cere ca serviciile să fie incluse în nota de plată. Dar asta nu înseamnă că nu poţi fi generos să rotunjeşi puţin nota astfel încăt să fie toată lumea mulţumită. Nu uita! Bacşişul trebuie să reflecte calitatea serviciului primit.
Ai ajuns în Italia? Îţi vei da seama că un bacşis de 10% , ca şi la noi e foarte ok deşi si acolo bonusul este deja trecut pe nota de plată. În afară de restaurante şi cafenele mai mergem să şi vizităm nu-i aşa? Află că nu trebuie să laşi nimic gondolierului sau personalului de pe vaporaşe. Şi nici şoferii de taxi nu e normal sa le lasi bacşiş. Deşi dacă faci asta poate te ajută cu bagajele şi îţi dă informaţii utile despre cum să te orientezi prin oraş. 1 sau 2 euro sunt suficienţi!
Nici în Spania bacşişul nu este obligatoriu, astfel că rămâne la latitudinea fiecaruia! Totuşi, se practică rotunjirea notei de plată sau 1,2 euro în plus daca ai fost chiar încântat. De regula spaniolii nu se aşteaptă neapărat să le laşi bacşiş, poate doar în restaurantele şi hotelurile de lux. Spaniolii nu includ serviciile în nota de plată. Totodată, dacă mănânci meniul zilei, nu trebuie să laşi nimic în plus.
Spre deosebire de spanioli , în Marea Britanie, dacă serviciile nu sunt incluse, atunci britanicii se aşteaptă la ceva în plus. În funcţie de serviciul primit, poţi lăsa între 10 şi 15%. În pub-uri dacă vrei să laşi ceva, atunci spui “…and one for yourself” (şi una pentru tine) după ce ai comandat. Practic îl inviţi pe barman să bea un pahar cu tine, dar de cele mai multe ori ei îţi vor mulţumi şi îşi vor pune deoparte o sumă mică ( de la 20 pence la 2 lire, în funcţie de comandă). În concluzie, dacă eşti într-un pub nu eşti obligat să laşi nimic extra.În ceea ce priveşte taxiurile, obiceiul este de a lăsa 10% din totalul bonului pentru maşinile omologate din oraşe. Taxiurile din zonele rurale au altă politică: negociezi cu şoferul din start cât îţi ia până la destinaţie.La hoteluri, poţi să laşi ceva în plus numai dacă personalul ţi-a oferit un serviciu special. Cameristele nu primesc de regulă bacşiş. Poţi păstra una sau doua lire pentru bellboy dacă te ajută cu bagajele. La finalul unui circuit turistic ghidul îşi spune numele şi vă cere o părere despre turul făcut. Gestul îl puteţi cataloga ca pe ca o invitaţie pentru a lăsa câteva lire în plus, cam 2-5 lire. Asta dacă ţi-a placut ce ai vizitat, bineînţeles! E bine să fiţi discret când lăsaţi ceva în plus, britanicilor nu prea le place să iasă în evidenţă la chestiuni de acest gen.
Ajuns în Germania trebuie să ştii că nemţii se mulţumesc cu 5% din nota de plată. Însă, atenţie, bacşişul nu se lasă pe masă, ci direct ospătarului care te-a servit, odată cu plata totală. Pentru taxiuri, rotunjirea sumei este suficientă.
În Suedia nu e necesar să laşi bacşiş pentru că serviciile sunt incluse oricum în nota de plată. Excepţie fac rstaurantele de lux sau serviciile excepţionale, caz în care se adaugă 5-10% din notă. Să lasi şoferului de taxi 1-2 euro în plus este un gest frumos. Trebuie să ştiţi că în hoteluri nu se practică bacşişurile.
În China (exceptând Hong Kong-ul). Nu se lasă bacşiş fiindcă gestul nu face parte din cultura locală. Chinezii chiar se pot simţi jigniţi la un asemenea gest! Excepţie de la regulă fac hotelurile de lux care se adresează occidentalilor.
În Hong Kong avem o cu totul altă poveste. Şoferii de taxi rotunjesc singuri suma finală ca apreciere faţă de ei înşişi. Pentru bellboy trebuie să rezervi cam 5-10 dolari per bagaj.La restaurante cei 10% pentru servicii sunt de regulă incluşi în notă. Există hoteluri şi restaurante premium care te taxează uneori cu 15% pentru servicii, mai ales în cazul grupurilor de peste 10 persoane.
În ceea ce priveşte America, aici toată lumea asşteaptă bacşiş, 15 – 20% din total. De regulă, serviciile nefiind incluse în nota de plată.
un reportaj Revista Click










